darabánă (darabáne), s. f. – Tobă. – Var. daraban, baraban, baraban(c)ă, barabanci. Tc. dareban „bătaie de tobă”, din (arab.) darb „lovitură” (Scriban; REW 8825; Moldovan 424); cf. ceh., pol., rut. taraban „tobă”, rus. baraban „tobă”, al cărui fonetism explică var. – Der. dărăbuș, s. m. (băț de tobă); darabangiu, s. m. (persoană care bate la tobă). Vezi definitia »

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Obstacol realizat din copaci răsturnați cu vârful către inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Fr. abattis Vezi definitia »

SENINEÁȚĂ s. f. (Rar) Seninătate [Var.: (reg.) sănineáță s. f.] – Senin + suf. -ață. Vezi definitia »

CONTRATREÁPTĂ, contratrepte, s. f. (Constr.) Suprafață verticală care formează partea din față a unei trepte (1). – Contra¹- + treaptă. Vezi definitia »

stârfoceálă, stârfocéli, s.f. (reg.) 1. fructe, legume strivite. 2. moleșire (de oboseală, de somn, de căldură); moșeală. Vezi definitia »