Definita cuvantului strâmbătură
STRÂMBĂTÚRĂ, strâmbături, s. f. 1. Faptul de a (se) strâmba; grimasă, schimonoseală, schimonositură a feței; strâmbet. ♦ Imitare (în batjocură) a gesturilor, mimicii cuiva. ♦ Fig. Fandoseală, sclifoseală. 2. (Concr.) Obiect strâmb, încovoiat. – Strâmba + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strâmbătură
CONDRÓZĂ s.f. Afecțiune degenerativă a țesutului cartilaginos. [< gr. chondros – cartilaj + -oză]. Vezi definitia »
SCOLÁSTICĂ s.f. Învățământul și filozofia predate în țările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creștine, caracterizându-se prin raționamente abstracte și prin artificii logice sterile. ♦ (P. ext.) Orice speculație sterilă, ruptă de viață. [Gen. -cii. / cf. lat.t. scolastica, fr. scolastique < gr. schole – școală]. Vezi definitia »
LEȘIOÁRĂ, leșioare, s. f. Diminutiv al lui leșie1. Vezi definitia »
TASTATÚRĂ, tastaturi, s. f. (Tehn.) Claviatură. – Din germ. Tastatur. Vezi definitia »
ostracódă s. f., pl. ostracode Vezi definitia »