Definita cuvantului strâmtorare
STRÂMTORÁRE, strâmtorări, s. f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [Var.: (înv.) strâmtoríre s. f.] – V. strâmtora.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strâmtorare
GHICÍRE, ghiciri, s. f. Acțiunea de a ghici și rezultatul ei. – V. ghici. Vezi definitia »
ZÂMBÍRE, zâmbiri, s. f. Faptul de a zâmbi; zâmbet, surâs. – V. zâmbi. Vezi definitia »
EBURNÁRE s. f. îngroșare a unui os, în osteitele cronice. (după fr. éburnation) Vezi definitia »
ZĂCÁRE, zăcări, s. f. (Reg.) Boală grea și îndelungată, zăcere. ◊ Expr. A cădea în (sau la) zăcare = a se îmbolnăvi greu. – Zăcea + suf. -are. Vezi definitia »
OCCIDENTALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) occidentaliza și rezultatul ei. [< occidentaliza]. Vezi definitia »