Definita cuvantului strigătură
STRIGĂTÚRĂ, strigături, s. f. Exclamație onomatopeică; spec. specie a liricii populare, de obicei în versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii satirice sau glumețe ori cu conținut sentimental, care se strigă la țară, în timpul executării unor jocuri populare; chiuitură, strigăt. – Striga + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strigătură
șibuiálă, șibuiéli, s.f. (reg.) bătaie cu nuiaua. Vezi definitia »
GUVERNÁNTĂ s.f. Persoană angajată pentru supravegherea și educarea unui copil. [< fr. gouvernante]. Vezi definitia »
COMANDIRÓVCĂ, comandirovci, s. f. (Înv.) Anchetă. Rus komandirovka. Vezi definitia »
PARÁBOLĂ2 s. f. curbă plană, loc geometric al punctelor egal depărtate de un punct fix (focar) și de o dreaptă fixă (directoare). (< fr. parabole, lat. parabola) Vezi definitia »
AUREOMICÍNĂ s. f. Substanță chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puțin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréomycine. Vezi definitia »