Definita cuvantului strugure
STRÚGURE, struguri, s. m. Fructul viței de vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii-ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, și cu fructul o bacă mică, roșie, comestibilă (Arctostaphylos uva ursi). [Var.: (pop.) strúgur s. m.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strugure
zdrobitoáre s. f., g.-d. art. zdrobitórii; pl. zdrobitóri Vezi definitia »
VERNALIZÁRE s.f. Iarovizare. [< vernaliza]. Vezi definitia »
ÎNFRUNZÍRE, înfrunziri, s. f. Acțiunea de a înfrunzi și rezultatul ei. – V. înfrunzi. Vezi definitia »
înverigáre s.f. (înv.) 1. legare, strângere; punere în verigi. 2. înconjurare, împresurare, asediere. Vezi definitia »
TULNICÍRE s. f. v. TULNICI. [DLRM] Vezi definitia »