MECANICIZÁT, -Ă, mecanicizați, -te, adj. Care a devenit mecanic. – V. mecaniciza. Vezi definitia »

INUNDÁT, -Ă, inundați, -te, adj. Acoperit cu apă, sub apă; înecat. – V. inunda. Vezi definitia »

țepoiát, -ă, țepoiáți, -te, adj. (reg.; despre coarne) ridicat în sus și ascuțit; țapoș; țepoș. Vezi definitia »

învărsát, -ă, adj. (înv.) revărsat. Vezi definitia »

păcát (păcáte), s. n. – 1. Abatere de la norma religioasă sau de la morală. – 2. Nenorocire care pedepsește păcatul. – 3. Slăbiciune, patimă, defect. – Mr., megl. picat, istr. pecǫt. Lat. peccatum (Pușcariu 1234; Candrea-Dens., 1296; REW 6323), cf. it. peccato, prov., cat. pecat, fr. péché, sp., port. pecado. – Der. păcătos, adj. (cu păcate; nenorocit; rău, inutil, bun de nimic); păcătoși, vb. refl. (a decădea, a se ticăloși); păcătoșie, s. f. (viciu, ticăloșie); păcătui, vb. (a face păcate, a greși). Vezi definitia »