BĂTĂTÓR¹, bătătoare, s. n. 1. Băț, lopățică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăța de praf. 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. 3. Băț subțire, la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei, ca să se aleagă untul; mâtcă, brighidău. 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa, spre a fi melițate. 5. Scândură mică, dreptunghiulară, care servește la tasarea pământului semănat din grădină. – Lat. batt(u)atorium. Vezi definitia »

PROMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. Care îndreptățește o speranță, care promite (2). [< promite + -(ă)tor]. Vezi definitia »

POSTPROCESÓR s. n. (inform.) program care transformă datele de ieșire ale procesorului în program de lucru efectiv. (< engl. postprocessor) Vezi definitia »

PIEZOOSCILATÓR s.n. (Fiz.) Oscilator electronic care folosește ca element rezonator un cristal de cuarț. [Pron. pie-zo-os-, pl. -oare. / cf. it. piezooscillatore]. Vezi definitia »

TURBOREACTÓR s.n. Reactor alcătuit dintr-o turbină cu gaze și un compresor, folosit la propulsia prin reacție a unui avion. [Pron. -re-ac-. / < fr. turboréacteur]. Vezi definitia »