păstornicésc, păstorniceáscă, adj. (înv.) bisericesc. Vezi definitia »

inocésc, inoceáscă, adj. (înv.) călugăresc, monahal. Vezi definitia »

ROMÂNÉSC, -EÁSCĂ, românești, adj. Care aparține României sau populației ei, privitor la România sau la populația ei. ♦ (Ca n. pr.) Țara Românească = numele oficial al Munteniei (și Olteniei) până la unirea principatelor. ♦ (Substantivat, f.) Limba română. [Var.: rumânésc, -eáscă adj.] – Român + suf. -esc. Vezi definitia »

POLIȚIENÉSC, -EÁSCĂ, polițienești, adj. Care aparține sau este propriu poliției, privitor la poliție; polițist. [Pr.; -ți-e-] – Poliție + suf. -enesc. Vezi definitia »

ENGLEZÉSC, -EÁSCĂ, englezești, adj. Care aparține englezilor sau Angliei, privitor la englezi sau la Anglia; englez. – Englez + suf. -esc. Vezi definitia »