GROTÉSC, -Ă, grotești, adj., GROTÉSC s. n. 1. Adj. Care este de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios; ridicol, burlesc; bizar. ◊ (Substantivat, n.) Grotescul unei situații. ♦ (Substantivat, n.) Categorie, ipostază estetică reflectând realitatea în forme fantastice, bizare, disproporționate, caricaturale. 2. S. n. Corp de literă de tipar fără piciorușe, format din arce și segmente de dreaptă de aceeași grosime. – Din fr. grotesque. Vezi definitia »

FALÍSC s. n. picior de vers antic din trei dactili și un iamb. (< it. falisco, lat. faliscum) Vezi definitia »

CERȘETORÉSC, -EÁSCĂ, cerșetorești, adj. De cerșetor. – Cerșetor + suf. -esc. Vezi definitia »

seminaricésc, seminariceáscă, adj. (înv.) care se referă la seminar, care aparține seminarului; de seminar (preoțesc); seminarial. Vezi definitia »

bisericesc[ce tine de organizarea bisericeasca] Vezi definitia »