ANIZOTROPÍE s. f. 1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie. 2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe. (< fr. anisotropie) Vezi definitia »

FOTOTROFÍE s. f. 1. proprietate a organismelor fototrofe. 2. dezvoltare mai viguroasă a unei părți din organul unei plante datorită unei luminozități mai puternice. (< fr. phototrophie) Vezi definitia »

FOBÍE¹ s. f. stare de frică bolnăvicioasă, obsedantă și nemotivată. ◊ repulsie, antipatie pentru ceva. (< fr. phobie) Vezi definitia »

ANATOMOPATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază leziunile anatomice. (< fr. anatomopathologie) Vezi definitia »

TONOGRAFÍE s. f. procedeu tonometric de înregistrare grafică a tensiunii intraoculare. (< tonograf + -ie) Vezi definitia »