CONFIÁ vb. I. (Franțuzism) 1. tr. A mărturisi, a destăinui. 2. refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. confier, cf. lat. confidere – a avea încredere]. Vezi definitia »

CONTRARIÁ vb. tr. a șoca, a surprinde neplăcut pe cineva (în contradicție cu convingerile, așteptările, dorința sau intenția sa). (< fr. contrarier) Vezi definitia »

PASSACÁGLIA s. f. Vechi dans de origine spaniolă și italiană, cu mișcare lentă și gravă; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: pa-sa-ca-li-a] – Cuv. it. Vezi definitia »

CALCOGRAFIÁ vb. tr. a reproduce prin calcografie. (< fr. chalcographier) Vezi definitia »

PRO MEMÓRIA loc. adv. (despre un document diplomatic) care conține expunerea unor fapte sau textele ce privesc obiectul unei convorbiri și pe care un diplomat îl înmânează celeilalte părți. (< lat. pro memoria, pentru memorie) Vezi definitia »