Definita cuvantului sublim
SUBLÍM, -Ă, sublimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat. Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană. 2. S. n. Forma cea mai înaltă a perfecțiunii (în estetică, artă); desăvârșire. – Din fr. sublime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sublim
zaím (-mi), s. m. – Proprietar de pămînt. Tc. (arab.) zaim (Șeineanu, III, 130). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
ETNONÍM s.n. Nume de popor. [< fr. ethnonyme]. Vezi definitia »
PÚRIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii. – Din ebr. purim. Vezi definitia »
MÁXIM1, maximuri, s. n. (Rar) Maximum. – Din maximum (după maxim2). Vezi definitia »
UNANÍM, -Ă adj. Acceptat, împărtășit de toată lumea, de toți; general. ♦ (Despre adunări, colective) Care are aceeași părere (în totalitatea membrilor săi). [< fr. unanime, cf. lat. unanimus < unus – unu, animus – suflet]. Vezi definitia »