PRISOSÍNȚĂ, prisosințe, s. f. Prisos (1); belșug. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin; fig. în mod ireproșabil, dovedind un zel deosebit. – Prisosi + suf. -ință. Vezi definitia »

zemúrcă (reg.) s. f., g.-d. art. zemúrcii; pl. zemúrci Vezi definitia »

furcătúră s.f. (reg.) bifurcarea unui șir de munți. Vezi definitia »

AMĂRĂLÚȚĂ, amărăluțe, s. f. Mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice (Cicendia filiformis). – Din amăreală + suf. -uță. Vezi definitia »

CONTRAANCHÉTĂ s. f. anchetă făcută după o primă anchetă. (< fr. contre-enquête) Vezi definitia »