Definita cuvantului subaltern
SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad. – Din fr. subalterne.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu subaltern
darn adv. – (În loc. în darn) În zadar, inutil. It. indarno (Tiktin; Candrea; Scriban), încrucișat cu în dar. Imprumut literar din epoca romantică, fără circulație reală și aproape uitat astăzi. Nu este posibilă legătura cu lat. dare (J. Engels, Neophil., XXXIII, 103-8). Vezi definitia »
CONFRATÉRN, -Ă adj. referitor la relațiile dintre confrați; (p. ext.) înrudit. (< con- + fratern) Vezi definitia »
FLIGÓRN, fligornuri, s.n. Instrument muzical de suflat, cu clape, făcut din alamă. Vezi definitia »
CÁMGARN s.n. Lână cu păr lung, care capătă după pieptănare o uniformitate deosebită. ♦ Stofă de calitate superioară, făcută din fire de lână netede. [Pl. -nuri, var. kammgarn s.n. / < germ. Kammgarn]. Vezi definitia »
BORN, Max (1882-1970), fizician german. Prof. univ. la Göttingen, Edinburgh (1933-1953) și Berlin (din 1953). Unul dintre creatorii mecanicii cuantice. A dat interpretarea statistică a mecanii cuantice și a introdus metodele teoriei pertubatoare. În același timp cu M. von Laue a elaborat (1913-1915) teoria dinamică a rețelelor cristaline. Contribuții în fizica atomică, optică, filozofia științei. Premiul Nobel (1954), împreună cu W. Bothe. Vezi definitia »