COMPENSATÓR, -OÁRE I. adj. care compensează; compensativ, compensatoriu. II. s. n. 1. sistem tehnic care lucrează în vederea obținerii unei compensări de variație, de efort etc. 2. mașină electrică rotativă pentru îmbunătățirea factorului de putere în rețele de curent alternativ. 3. instrument electric de măsură bazat pe metoda compensării. III. s. m. specialist autorizat să efectueze compensarea busolelor de pe (aero)nave. (< fr. compensateur) Vezi definitia »

PRÓOR s. n. v. prour. Vezi definitia »

EXPERIMENTATÓR, -OÁRE, experimentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face experiențe științifice. – Din fr. expérimentateur. Vezi definitia »

CLOR s.n. Element chimic gazos, galben-verzui, cu miros înecăcios, foarte toxic, folosit ca decolorant și dezinfectant. [< fr. chlore, cf. gr. chloros – verzui]. Vezi definitia »

STATOREACTÓR s.n. Propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteza supersonică, constituit dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. [Pron. -re-ac-, pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. statoréacteur]. Vezi definitia »