Definita cuvantului carabină
CARABÍNĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă (cu țeava ghintuită) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu carabină
învitătúră s.f. (înv.) ațâțare, instigare, întărâtare. Vezi definitia »
AUTOCISTÉRNĂ s.f. Autovehicul prevăzut cu o cisternă, în care se transportă lichide (benzină, gaz etc.). [Cf. it. autocisterna]. Vezi definitia »
MÍRĂ s. f. 1. riglă cu diviziuni speciale servind la măsurarea indirectă a distanțelor sau înălțimilor. ◊ bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine și luminoase, încrucișându-se în toate sensurile, și care permite o stabilire precisă a clarității imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. cătare (la armă). 3. imagine-tip care servește la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire) Vezi definitia »
CRISALÍDĂ s. f. nimfă la lepidoptere între stadiul de omidă și cel de fluture. (< fr. chrysalide) Vezi definitia »
MARAMUREȘEÁNCĂ, maramureșence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Maramureșului sau care este originară de acolo. – Maramureșean + suf. -că. Vezi definitia »