Definita cuvantului caracter
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și din același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu caracter
chélner (chélneri), s. m. – Ospătar, bărbat care servește într-o cîrciumă, bar sau restaurant. Germ. Kellner (Borcea 181). – Der. chelneriță, s. f. (ospătăriță). Vezi definitia »
SPALIÉR s. n. 1. scară din bare paralele pe care se sprijină plantele agățătoare. 2. șir de tufe tunse, perete de verdeață de-a lungul unei alei. 3. aparat de gimnastică în formă de scară, fixat de perete. (< germ. Spalier) Vezi definitia »
JOBBER GÍO-BĂR/ s. m. intermediar în comerțul internațional, cu materii prime, care face legătura între exportator și clientul importator. (< engl. jobber) Vezi definitia »
OLEIFÉR, -Ă adj. Care produce ulei sau semințe oleaginoase. [Pron. -le-i-. / < fr. oléifère, cf. lat. oleum – ulei, ferre – a purta]. Vezi definitia »
PLAFONIÉR s.m. Meseriaș care face plafoane. [Pron. -ni-er. / cf. fr. plafonneur]. Vezi definitia »