RIDICÁT², -Ă, ridicați, -te, adj. 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. ♦ (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte); tras. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. ♦ (Despre oameni) Sculat în picioare; Fig. însănătoșit, înzdrăvenit. 2. Care stă drept, în poziție verticală, îndreptat în sus. ♦ Înalt. 3. Fig. (Despre prețuri) Care depășește plafonul normal, obișnuit; mărit, sporit, urcat. ♦ (Despre voce) Tare, intens. ◊ Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor. ♦ (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior; înaintat. [Var.: (înv.) aridicát, -ă adj.] – V. ridica. Vezi definitia »

NOURÁT, -Ă, nourați, -te, adj. v. NOURA. – [DLRM] Vezi definitia »

imprimát, -ă, imprimați, -te adj. arestat, închis. Vezi definitia »

a trage targa pe uscat expr. a fi strâmtorat material, a o scoate greu la capăt. Vezi definitia »

REANGAJÁT, -Ă, reangajați, -te, adj. Angajat din nou. ♦ (Substantivat, m.; în vechea organizare a armatei) Subofițer. [Pr.: re-an-] – V. reangaja. Vezi definitia »