Definita cuvantului sunător
SUNĂTÓR, -OÁRE, sunători, -oare, adj. 1. (Despre obiecte de metal) Care produce sunete. ◊ Bani sunători = a) monede, bani de metal; b) bani numerar, bani gheață. Șarpe sunător = șarpe-cu-clopoței, crotal. ♦ Care foșnește, foșnitor. ♦ (Despre vânt) Care vâjâie; șuierător. 2. Fig. (Despre cuvinte, fraze etc.) Plin de emfază; bombastic, pretențios. 3. Care sună puternic și prelung, care are rezonanță puternică; răsunător. – Suna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sunător
ACUPUNCTÓR s.m. Specialist în acupunctură. [< fr. acupuncteur]. Vezi definitia »
ZIMȚIȘÓR, zimțișori, s. m. Diminutiv al lui zimț. – Zimț + suf. -ișor. Vezi definitia »
BOLDIȘÓR, boldișoare, s. n. Diminutiv al lui bold. Vezi definitia »
CĂPRIOR (lat. capriolus) s. m. 1. Mamifer artiodactil, rumegător, răspîndit în toate pădurile de cîmpie și deal, mai mic decît cerbul (c. 1 m și 20-30 kg), cu blana roșcată vara și surie iarna, corp zvelt, picioare subțiri și agile, coarne pline, caduce; longevitate, 10-12 ani. Masculul căprioarei. 2. Fiecare dintre barele de lemn care susțin învelitoarea unui acoperiș și stratul-suport al acesteia (astereală sau șipci). Vezi definitia »
BUNIȘÓR, -OÁRĂ, bunișori, -oare, adj. Diminutiv al lui bun4. Vezi definitia »