LOCÉL s. m. (bot.) 1. lojă mică. 2. compartiment secundar al unei loje. (< fr. locelle, lat. locellus) Vezi definitia »

încornățél, încornățeá, adj. (reg.; despre boi) cu coarne; cornut. Vezi definitia »

PANÉL² s. n. ornament heraldic reprezentând formații de frunze de plop, dispuse cu vârful în sus. (< fr. panelle) Vezi definitia »

SILICAGÉL, silicageluri, s. n. Material granular cu porozitate mare obținut prin deshidratare în condiții speciale a gelului de bioxid de siliciu, folosit în tehnică, ca absorbant și ca purtător de catalizatori; gel de silice. – Din fr. silicagel. Vezi definitia »

vânturél² (vântuleț) s. n. pl. vânturéle Vezi definitia »