IRITÁȚIE s. f. 1. iritare. 2. congestie, inflamație ușoară a unui organ. (< fr. irritation, lat. irritatio) Vezi definitia »

PSIHOPATÍE, psihopatii, s. f. Boală psihică; spec. stare morbidă caracterizată prin tulburări de afectivitate, de comportament sau de caracter. – Din fr. psychopathie. Vezi definitia »

șandrabulíe, șandrabulíi, s.f. (reg.) casă în care locuiesc țiganii. Vezi definitia »

ACROCARPÍE s. f. fructificare la vârful ramurilor. (< fr. acrocarpie) Vezi definitia »

MENINGOMALACÍE s.f. (Med.) Ramolire, îmbătrânire (patologică) a meningelor. [Gen -iei. / < fr. méningomalacie, cf. gr. meninx – membrană, malakia – înmuiere]. Vezi definitia »