MORIÓN, (1) morioane, s. n. 1. Coif metalic cu marginea răsfrântă și cu o creastă înălțată pe calotă, utilizat în sec. XVI. 2. Varietate de cuarț de culoare neagră sau bruna, utilizată ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor bijuterii. [Pr.: -ri-on] – Din fr. morion. Vezi definitia »

ADVÓN, advoane, s. n. Tinda sau pridvorul bisericii în care stau femeile, numit și nartecă: în advoanele acestor două biserici. (Dicționarul universal al limbei române, 1922) Vezi definitia »

DONJÓN s.n. Turnul principal al unui castel medieval. [< fr. donjon]. Vezi definitia »

COLÓN² s. m. unitatea monetară în Costa Rica și în Salvador. (<fr., sp. colon) Vezi definitia »

TIRÓN s.m. (Ist.) Recrut, soldat tânăr, la romani. ♦ (P. ext.) Orice începător într-o meserie oarecare. [< lat. tiro]. Vezi definitia »