PROTOTERIÉNE s. n. pl. subclasă de mamifere primitive ovipare, cu un singur orificiu pentru rect, conducte urinare și genitale: ornitorincul și echidna. (< fr. protothériens) Vezi definitia »

HEBETÚDINE, hebetudini, s. f. Stare maladivă de toropeală, din care cauză bolnavul este cufundat într-o amorțire generală, fără delir sau halucinații. – Din lat. hebetudo, -inis, fr. hébétude. Vezi definitia »

MÂHNICIÚNE, mâhniciuni, s. f. (Înv.) Mâhnire. – Mâhni + suf. -iciune. Vezi definitia »

închipuiciúne s.f. (înv.) 1. figură, chip, înfățișare. 2. asemănare, analogie, similitudine. 3. simbol, reprezentare, însemn. Vezi definitia »

SUFUZIÚNE s.f. 1. Răspândire sub piele a unei umori. 2. Proces de spălare a rocilor de către apele subterane. [Var. sufuzie s.f. / < fr. suffusion, cf. lat. suffusio]. Vezi definitia »