CÓSINUS, cosinusuri, s. n. (Mat.) Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu sinusul unghiului complementar. – Din fr. cosinus. Vezi definitia »

SACÉLUS s. n. capsulă monospermă cu dehiscență neregulată, la rupere. (< lat. saccellus) Vezi definitia »

CÚMULUS s.m. Formație de nori groși de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată, izolate, al căror contur se modifică neîncetat, care, apărând vara la înălțimi de peste 1000 m, prevestesc timpul frumos. [Pl. -uși. / < fr., lat. cumulus]. Vezi definitia »

VÓLVULUS s. n. Ocluziune intestinală provocată de o răsucire a intestinului subțire sau a colonului pelvian, care are drept consecință tulburări grave ale circulației, necroza peretelui intestinal etc. – Din volvulus. Vezi definitia »

octopus Vezi definitia »