copéică (-ci), s.f. – Sutime de rublă rusească. – Var. capeică. Rus. kopejka (sec. XVIII). – Var. reproduce pronunțarea rusească. Vezi definitia »

RADIOBALÍZĂ s. f. emițător radio², instalat la sol sau pe o geamandură, ale cărei emisiuni, captate la nordul unei (aero)nave, permit radiogoniometrarea. (< fr. radiobalise) Vezi definitia »

GIBERELÍNĂ s.f. Acid organic vegetal prezent în unele ciuperci și în florile plantelor, constituind un factor complementar al auxinei și stimulând înflorirea și creșterea acestora. [< fr. gibbérelline]. Vezi definitia »

LĂHÚZĂ s. f. v. lăuză. Vezi definitia »

LITERATÚRĂ, literaturi, s. f. 1. Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba; beletristică. ◊ Literatura populară = literatură (1) anonimă, care, transmisă pe cale orală, devine, dintr-o operă individuală la origine, o creație colectivă. Literatură cultă = literatură (1) care aparține unor autori individuali cunoscuți ca atare și transmisă prin scris. ◊ Expr. (Peior.) A face literatură = a ocoli esențialul unei probleme prin artificii de exprimare. 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social etc. 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoașterii) Literatură muzicală. 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie. – Din fr. littérature, lat. litteratura. Vezi definitia »