Definita cuvantului caraulă
CARAÚLĂ, caraule, s. f. 1. Pază, gardă, strajă. 2. Om care face de pază; santinelă, caraulaș. – Din bg. karaul, ngr. karaúli.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu caraulă
specială, speciale s. f. (deț.) 1. penitenciar cu regim sever. 2. băutură alcoolică. Vezi definitia »
BALASTIÉRĂ s. f. carieră de nisip sau pietriș. (< fr. ballastière) Vezi definitia »
RABOTEZĂ s. f. mașină de rabotat. (< fr. raboteuse) Vezi definitia »
FRÁNJĂ s. f. v. franj. Vezi definitia »
sineáță (-éțe), s. f. – Pușcă. – Var. săneață, săneț, sineț, înv. svineațà. Sl. svinĭcĭ „plumb” (Tiktin). Sec. XVII-XVIII, Mold. – Der. sinețar, s. m. (fabricant de puști); sinețaș, s. m. (pușcaș). Vezi definitia »