BOÁNCĂ, boance, s. f. 1. Copac (gros și) scorburos. ♦ Ramură. 2. (Bot.) Crăiță. Vezi definitia »

SCVÁMĂ s.f. v. scuamă. Vezi definitia »

STRÓFĂ, strofe, s. f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate între ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă). ♦ (În tragedia greacă antică) Arie în versuri pe care o cânta o parte a corului, în timp ce evolua ritmic pe scenă. – Din fr. strophe, lat. stropha. Vezi definitia »

GURÍȚĂ, gurițe, s. f. Diminutiv al lui gură. ♦ Sărut. – Gură + suf. -iță. Vezi definitia »

moriceală, moriceli s. f. (intl.) dragoste, amor carnal; contact sexual. Vezi definitia »