CÁRPEN, carpeni, s. m. Arbore înalt, cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți, cu lemnul tare și alb, cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi, întrebuințat la construcții și în rotărie; cărpinar (Carpinus betulus). – Lat. carpinus. Vezi definitia »

AVANTRÉN s. n. 1. partea anterioară a unei mașini agricole pe roți. ◊ antetren. 2. (text.) ansamblu de valțuri cu dinți și caneluri dintr-un dispozitiv de cardare care zdrobește resturile vegetale atașate de flocoanele de lână. (< fr. avant-train) Vezi definitia »

BARKHAUSEN [bárchauzən], Heinrich Georg (1881-1956), fizician german. A descoperit (1919) discontinuitatea magnetizării materialelor feromagnetice (efectul B.); contribuții în electronică. Vezi definitia »

POLISTIRÉN s.n. Masă plastică obținută prin polimerizarea stirenului. [< fr. polystyrène]. Vezi definitia »

LIÉN s.n. Splină. [Pron. li-en. / < lat. lien]. Vezi definitia »