AMFICARPOGÉN, -Ă adj. care produce fructe pe sol, dar cu maturație subterană. (< fr. amphicarpogène) Vezi definitia »

BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène. Vezi definitia »

FEROMOLÍBDEN s.n. Aliaj de fier și molibden. [< fr. ferromolybdène]. Vezi definitia »

SILÉN, sileni, s. m. Nume dat, în mitologia greacă, satirilor bătrâni; p. ext. persoană în vârstă care, sub o înfățișare grotescă, ascunde o înțelepciune ironică. – Din lat. Silenus, fr. Silène. Vezi definitia »

PLIOCÉN, -Ă, plioceni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține celei de-a doua epoci a neogenului, care se referă la această epocă. 2. S. n. A doua epocă a neogenului, situată intre miocen și perioada cuaternară, reprezentată, în partea de vest a Europei, prin depozite marine, iar în cea de est prin depozite lacustre. 3. S. n. Serie de straturi geologice din pliocen (2). [Pr.: pli-o-] – Din fr. pliocène. Vezi definitia »