LĂTRÁT, lătrături, s. n. Faptul de a lătra (1); sunete caracteristice scoase de câini când latră; lătrare, lătrătură, hămăit, hămăitură, hămăială. – V. lătra. Vezi definitia »

DEGENERÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) care și-a pierdut calitățile ereditare, naturale, fizice sau morale. [Cf. fr. dégénéré]. Vezi definitia »

UNIÁT, -Ă, uniați, -te, adj. (Rar) Unit (3). [Pr.: -ni-at] – Din fr. uniate. Vezi definitia »

PALMÁT, -Ă adj. 1. (Despre frunze) Care seamănă cu o mână cu degetele rășchirate. 2. (Despre piciorul unor animale sau păsări) Cu degetele unite printr-o membrană. [Cf. fr. palmé]. Vezi definitia »

AFRONTÁT, -Ă adj. (despre motive iconografice) repre-zentat prin două animale dispuse față în față. (< fr. affronté) Vezi definitia »