Definita cuvantului complăcea
COMPLĂCEÁ, complác, vb. II. Refl. A găsi o mulțumire completă în ceva; (peior.) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Var.: compláce vb. III] – Con1- + plăcea (după fr. complaire).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu complăcea
DOUĂZÉCILEA, -ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al nouăsprezecelea și al douăzeci și unulea. [Pr.: do-uă-] – Douăzeci + le + a. Vezi definitia »
DISPLĂCEÁ vb. II. intr. A nu plăcea. ♦ A fi neplăcut. [P.i. displác, var. displace vb. III. / < it. dispiacere, după plăcea]. Vezi definitia »
narghileá (narghiléle), s. f. – Pipă turcească. – Mr. narghile. Tc. (per.) nargile (Eguilaz 463; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1556), cf. ngr. ναργελές, bg. nargele, sb. nargila. – Der. narghelegiu, s. m. (înv., slugă la palat care prezenta domnului narghileaua). Vezi definitia »
scordoleá (-éle), s. f. – Sos tradițional, pe bază de usturoi și nuci. – Mr. (scurdhame). Ngr. σϰορδαλιά, din gr. σϰόροδον „usturoi” (Cihac, II, 697; Gáldi 249), mr., din ngr. σϰορδάμι. Vezi definitia »
năgârcea s.m. sg. (reg.) om prost, tont, nătâng. Vezi definitia »