HRĂNÍ, hrănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A da cuiva să mănânce sau a mânca; a (se) nutri, a (se) alimenta. ◊ Expr. (Refl.) A se hrăni cu vânt = a nu avea ce mânca; a mânca foarte puțin, a ciuguli. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorită vechimii. [Var.: (pop.) hărăní vb. IV] – Din sl. hraniti. Vezi definitia »

corhăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și pl. corhănésc, imperf. 3 sg. corhăneá; conj. prez. 3 să corhăneáscă Vezi definitia »

țechini s. m. pl. bani. Vezi definitia »

ghițimáni s.m. pl. (reg., înv.) turtă sau plăcintă cu lapte și brânză; alivenci. Vezi definitia »

CONTRAVENÍ vb. IV. intr. A călca o regulă juridică, logică, morală etc. [P.i. contravín. / cf. fr. contrevenir, lat.med. contravenire]. Vezi definitia »