bruș (brúși), s. m. – 1. Bulgăre, cocoloș. bucată. – 2. Tocilă. – Var. brus. Sl. (cf. bg. bruš, sb., cr., slov., ceh., pol. brus „tocilă”), v. Cihac, II, 29. – Der. bruși, vb. (a se bate cu bulgări de zăpădă). Vezi definitia »

OGRĂDÁȘ, ogrădași, s. m. (Înv.) Persoană care slujea la o curte boierească. – Ogradă + suf. -aș. Vezi definitia »

spulberíș s.n. (reg.) 1. viscol. 2. troian de zăpadă. 3. (înv.) pământ neroditor. Vezi definitia »

șáloș, șáloși, s.m. (reg.) cal cu spinarea încovoiată. Vezi definitia »

BÁLMOȘ, balmoșuri, s.n. SOS PREPARAT DIN CEAPA CALITA SI BULION, INGROSAT CU FAINA. SE CONSUMA IN POST CU MAMALIGA. Vezi definitia »