Definita cuvantului compoundare
COMPOUNDÁRE s. f. Metodă de reglare a tensiunii la generatoare sau a turației la motoarele de curent continuu, care constă în excitarea suplimentară a mașinii cu un curent egal sau proporțional cu curentul din indus. [Pr.: -paun-] – Cf. compound.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu compoundare
informare Vezi definitia »
REORIENTÁRE, reorientări, s. f. Acțiunea de a (se) reorienta. [Pr.: re-o-] – V. reorienta. Vezi definitia »
păsáre s. f. – Locuință, casă. Lat. pausare, al cărui rezultat normal ar fi păsare, dar care a pierdut sensul său verbal (Giuglea, Dacor., II, 638-42), cf. răposa. Sec. XVI, înv. Vezi definitia »
DRĂMUÍRE s. f. Acțiunea de a drămui și rezultatul ei; drămăluire. – V. drămui. Vezi definitia »
INALIENÁRE s. f. (jur.) situația, starea a ceea ce este inalienabil. (după fr. inaliénation) Vezi definitia »