căldúră (căldúri), s. f. – 1. Stare de încălzire a unui corp. – 2. Însuflețire, patimă, înflăcărare. – 3. Febră. – 4. Libido, perioadă de împerechere. – 5. (Arg.) Sîni, țîțe. – 6. (Arg.) Vestă, haină. Mr. căldură. Lat. *caldūra (Pușcariu 261; REW 1505; Candrea-Dens., 230; DAR); a cărui existență se confirmă prin it. caldura, prov. kaudüro. Cf. cald, scălda. – Der. călduros, adj. (care păstrează căldura, fierbinte, sufocant; arzător, înflăcărat; însuflețit, în călduri). Vezi definitia »

a-și da arama pe față expr. a-și dezvălui adevăratul caracter. Vezi definitia »

CARPELĂ (‹ fr. {i}; {s} gr. karpos „fruct”) s. f. Frunzișoară modificată, așezată în centrul florii, care poartă ovulele; la gimnosperme, marginile sînt libere, la angiosperme elel sînt sudate, formînd o cavitate închisă. Adeseori, la angiosperme, mai multe c. reunite formează ovarul sau pistilul florii. Vezi definitia »

lanolină, lanoline s. f. 1. om bun la suflet / cumsecade / generos. 2. (intl.) om naiv / credul. Vezi definitia »

AGRANULOCITÓZĂ s. f. Sindrom hematologic caracterizat prin lipsa granulocitelor din sânge, datorită unor agenți medicamentoși sau fizici. – Din fr. agranulocytose. Vezi definitia »