EFORÍE s. f. 1. (ant.) eforat. 2. (în trecut) conducere colectivă a unei instituții de cultură sau de binefacere, un fel de consiliu de administrație. ◊ instituție condusă de un corp de efori. (< fr. éphorie, fr. ephoria) Vezi definitia »

AUTOMEDICÁȚIE s. f. practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală. (< fr. automédication) Vezi definitia »

PELVILOGÍE s. f. studiu al pelvisului. (< fr. pelvilogie) Vezi definitia »

REINVÉNȚIE s. f. nouă invenție. (< fr. réinvention) Vezi definitia »

EFEBOLOGÍE s. f. studiu al modificărilor structurale și funcționale ale pubertății masculine. (< fr. éphébologie) Vezi definitia »