DESTÍNDERE, destinderi, s. f. 1. Faptul de a se destinde; slăbire, încetare a unei încordări; relaxare; fig. încetare a unei tensiuni nervoase, a unei stări de surescitare, de încordare; liniștire. 2. Creștere a volumului unui gaz; expansiune, detentă. – V. destinde. Vezi definitia »

înfrumoșáre s.f. (reg.) înfrumusețare, împodobire. Vezi definitia »

PRIGOÁRE, prigori, s. f. Pasăre migratoare zveltă, de mărimea unei turturele, viu colorată (cu roșu, galben, negru, albastru-verzui), cu ciocul lung și subțire, care trăiește pe malurile lutoase ale apelor și se hrănește mai ales cu albine și viespi; albinărel (Merops apiaster). [Var.: prigórie s. f.] – Din prigori (derivat regresiv). Vezi definitia »

PĂSUÍRE², păsuiri, s. f. Acțiunea de a păsui² și rezultatul ei. – V. păsui². Vezi definitia »

INGERÁRE s.f. Acțiunea de a ingera și rezultatul ei; ingestie. [< ingera]. Vezi definitia »