REFRINGÉNȚĂ s. f. 1. proprietatea de a fi refringent. 2. mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. (< fr. réfringence) Vezi definitia »

SILICIÚRĂ s. f. compus al siliciului cu un metal. (< fr. siliciure) Vezi definitia »

COTROBĂIÁLĂ, cotrobăieli, s. f. Faptul de a cotrobăi; scotocire. [Pr.: -bă-ia-] – Cotrobăi + suf. -eală. Vezi definitia »

ROZÉTĂ s.f. 1. Rezedă. 2. Element decorativ în formă de roză de dimensiuni mici, care împodobește un obiect, o piatră etc. ♦ Placă rotundă în formă de nasture, purtată în trecut de către militarii din cavalerie, prinsă în partea de sus, din față a cizmei. 3. (Arhit.) Deschidere circulară cu vitralii, caracteristică pentru catedrale gotice, așezată pe fațadă; rozasă, roză (4). 4. (Tehn.) Element de legătură, de suspensie sau de protecție a unei tije, ca un guler marginal. [< fr. rosette]. Vezi definitia »

MEGATÓNĂ s. f. 1. unitate de măsură pentru greutăți, de un milion de tone. 2. unitate de măsură echivalentă cu forța unei explozii de un milion de tone de trinitrotoluen. (< fr. mégatonne) Vezi definitia »