GENO- /GENEA- /GENEZIO-, -GÉN, -GE-NÉZĂ, -GENEZÍE, -GENÍE elem. „care produce, care ia naștere”; „specie, gen, fel”, „familie, neam”. (< fr. géno-, généa-, génésio-, -gène, -genèse, -génésie, -génie, cf. gr. genos, genesis) Vezi definitia »

ORCHESTRÍNO s.n. Instrument muzical cu claviatură și coarde. [< fr., it. orchestrino]. Vezi definitia »

MEZZO-PIÁNO loc.adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Nu prea încet, mai tare decât piano. [Pron. -me-țo-. / < it. mezzo piano]. Vezi definitia »

CASTAGNO [castáño], Andrea del (Andrea di Bartolo di Bargilla, zis ~) (c. 1421-1457), pictor italian. Fresce de un puternic realism, caracterizate prin plasticitate și monumentalitate („Cina cea de taină” din refectoriul Santa Apollonia, Florența; portretul ecvestru al lui Nicollò din Tolentino, la Domul din Florența). Vezi definitia »

DOMINÓ s.n. I. Joc de societate format din cel puțin 28 de piese plate, dreptunghiulare, însemnate cu puncte (de la 0 până la 6). II. Costumație de bal mascat, compusă dintr-o mantie neagră cu glugă. ♦ Persoană costumată în acest fel. [Acc. și dómino. / < fr., it., sp. domino]. Vezi definitia »