Definita cuvantului condamnare
CONDAMNÁRE, condamnări, s. f. Faptul de a condamna. 1. Obligație impusă unei persoane, prin judecată, de a da, de a face sau de a nu face ceva. ♦ Aplicare, prin judecată, a unei sancțiuni penale; osândă la care este supus cineva. 2. Dezaprobare severă; blam. – V. condamna.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu condamnare
EXERCITÁRE, exercitări, s. f. Acțiunea de a exercita și rezultatul ei. [Pr.: eg-zer-] – V. exercita. Vezi definitia »
SCANDÁRE s. f. 1. acțiunea de a scanda. 2. tulburare funcțională a vorbirii, care constă în disocierea cuvintelor în silabe. (< scanda) Vezi definitia »
TUTORÁRE s.f. (Agr.) Acțiunea de a tutora. ♦ Legare de tutore a plantei care trebuie sprijinită. [< tutora]. Vezi definitia »
preastrigáre, preastrigắri, s.f. (înv.) prevestire, prorocire (făcută cu glas tare). Vezi definitia »
PREZENTÁRE s. f. acțiunea de a prezenta; recomandare; prezentație (1). ◊ scurtă expunere în care este înfățișat un personaj, o lucrare etc. (< prezenta) Vezi definitia »