Definita cuvantului condiționare
CONDIȚIONÁRE, condiționări, s. f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc. ◊ Condiționarea aerului = climatizare. [Pr.: -ți-o-] – V. condiționa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu condiționare
MÉNDRE s. f. pl. (Fam.; în expr.) A-și face mendrele (cu cineva) = a) a-și face toate gusturile, a-și satisface capriciile; a-și face de cap; b) a-și bate joc de cineva; a necinsti, a batjocori o femeie. – Et. nec. Vezi definitia »
SUFOCÁRE, sufocări, s. f. Acțiunea de a (se) sufoca și rezultatul ei; înăbușire, sufocație, asfixiere. – V. sufoca. Vezi definitia »
DEGRADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. ♦ Stricare; decădere; degradație. ◊ Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi. ♦ Defertilizare. [< degrada]. Vezi definitia »
DEMORALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) demoraliza și rezultatul ei; stare de descurajare, demobilizare, depresiune, demoralizație. [< demoraliza]. Vezi definitia »
AUTOVACCINÁRE s.f. Acțiunea de a autovaccina. [Pron. a-u-, pl. -nări, după fr. autovaccination]. Vezi definitia »