vandál adj. m., s. m., pl. vandáli; adj. f., s. f. vandálă, pl. vandále Vezi definitia »

DISCOIDÁL, -Ă adj. discoid. (< fr. discoïdal) Vezi definitia »

TRIUMFÁL, -Ă adj. De triumf; biruitor, învingător; (fig.) impunător, solemn, pompos. ♦ Marș triumfal = înaintare rapidă și victorioasă a unei armate pe un teritoriu străin. [Pron. tri-um-. / cf. lat. triumphalis, fr. triomphal]. Vezi definitia »

CRIMINÁL², -Ă, criminali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care conține o intenție nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător. 2. S. m. și f. Persoană care a săvârșit o crimă; criminalist². ♦ Criminal de război = persoană care, în timpul unui război, se face vinovată de crime împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității. – Din fr. criminel, lat. criminalis. Vezi definitia »

OBSTETRICÁL, -Ă adj. obstetric. (< fr. obstétrical) Vezi definitia »