IRÚPȚIE s.f. Izbucnire violentă; năvălire, revărsare. [Gen. -iei, var. irupțiune s.f. / cf. lat. irruptio, fr. irruption]. Vezi definitia »

SPOVEDÁNIE, spovedanii, s. f. Faptul de a (se) spovedi; mărturisire. ♦ Spec. Ceremonia mărturisirii păcatelor în fața preotului. – Din sl. ispovĕdanije. Vezi definitia »

INTERPOZÍȚIE s. f. 1. stare a unui lucru așezat între altele. 2. (fig.) intervenție a unei autorități superioare. ♦ (jur.) ~ de persoane = act prin care o personaă apare în locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje. (< fr. interposition, lat. interpositio) Vezi definitia »

DIPLOIDÍE s. f. (Biol.) Caracter al celulelor sau organismelor diploide. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. diploïde. Vezi definitia »

RETRÁCȚIE s. f. strângere, micșorare a dimensiunilor unui țesut sau organ. (< fr. rétraction, lat. retractio) Vezi definitia »