IONIZÁRE, ionizări, s. f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni. 2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor; ionoterapie, (rar) ionizație. [Pr.: i-o-] – V. ioniza. Vezi definitia »

NĂBOÍRE, năboiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) năboi² și rezultatul ei. – V. năboi². Vezi definitia »

AUTOAMĂGÍRE, autoamăgiri, s. f. Amăgire (intenționată) a propriei persoane. [Pr.: a-u-to-a-]- Auto¹- + amăgire. Vezi definitia »

stâlpíre, stâlpíri, s.f. (înv.) 1. marcarea unui teren, a unei suprafețe de pământ cu stâlpi. 2. sprijinire. 3. pironire a ochilor, a privirii spre cineva sau ceva. Vezi definitia »

râznălíre, râznălíri, s.f. (reg.) încărcare și transport cu râzna. Vezi definitia »