RELÍGIE s.f. 1. Formă a conștiinței sociale, constituind o reflectare imaginară a realității naturale și sociale; confesiune; credință într-o divinitate. 2. (Fig.) Crez; cult. [Gen. -iei, var. religiune s.f. / cf. lat. religio, fr. religion, it. religione]. Vezi definitia »

COPILĂRÍE, copilării, s. f. 1. Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul când este cineva copil¹. ♦ Fig. Început. 2. Faptă, purtare, vorbe, apucături de copil¹; naivitate. – Copil¹ + suf. -ărie. Vezi definitia »

DICROMATOPSÍE s.f. Defect al ochiului care nu poate distinge decât două din cele trei culori fundamentale: roșu, galben și albastru. [Gen. -iei. / < fr. dichromatopsie]. Vezi definitia »

năvîrlíe (-íi), s. f. – (Munt.) Nebunie, sminteală, capriciu, glumă. Bg. vărlŭ „turbat”, vărluvam „a turba”, cf. ngr. βούρλια „glumă”; nă- poate fi sl., cf. rut. naverle „pe dos”, sb. navrlje „răsucit” (Tiktin), sau expresiv, ca în nătă- sau năvleg. – Der. năvîrlios, adj. (capricios). Vezi definitia »

STEREOAUTOGRAFÍE s.f. Metodă de întocmire a hărților cu ajutorul stereoautografului. [Pron. -re-o-a-u-, gen. -iei. / < fr. stéréoautographie]. Vezi definitia »