OTOCÍST, otociste, s. n. (Anat.) Organ auditiv al nevertebratelor, format dintr-o veziculă cu celule ciliate plină cu lichid și cu numeroase otolite; statocist. – Din fr. otocyste. Vezi definitia »

BELICÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care susține folosirea forței în relațiile internaționale; belicos. (< fr. belliciste) Vezi definitia »

FESTIVALÍST, -Ă, festivaliști, -ste, s. m. și f. (Rar) Participant la un festival. – Festival + suf. ist. Vezi definitia »

SCOLIÁST s. m. autor de scolii (2). (< fr. scoliaste) Vezi definitia »

ULTRAMODERNÍST, -Ă adj. De un modernism exagerat. [< ultra- + modernist]. Vezi definitia »