RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. -tură. Vezi definitia »

zaporojeáncă s. f., g.-d. art. zaporojéncei; pl. zaporojénce Vezi definitia »

NEGHINÍȚĂ, neghinițe, s. f. Diminutiv al lui neghină; neghinuță. – Neghină + suf. -iță. Vezi definitia »

FOSFORESCÉNȚĂ, fosforescențe, s. f. Proprietate a unor compuși chimici de a emite lumină când absorb sau după ce au absorbit radiații luminoase ultraviolete sau corpusculare; calitatea de a lumina în întuneric; p. ext. sclipire. – Din fr. phosphorescence. Vezi definitia »

GRIPOZĂ s. f. Încovoiere a unghiilor, în cașexie. -Din fr. Grypose Vezi definitia »