GEORGIÁN², -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Georgia (din Caucaz sau din SUA). ◊ (s. f.) limbă caucaziană vorbită în republica Georgia. (< fr. géorgien) Vezi definitia »

CURCÁN, curcani, s. m. 1. Pasăre domestică mare, originară din America, cu coada lată care se desfășoară în formă de evantai (Meleagris gallopavo); p. rest. masculul curcii. ◊ Expr. A se umfla în pene ca un curcan = a se îngâmfa, a-și da aere. ♦ (Depr.; în trecut) Sergent de stradă; vardist. 2. Fig. Poreclă dată dorobanților români din războiul de la 1877 – 1878. – Curcă + suf. -an. Vezi definitia »

gaman, gamani s. m. (înv.) student. Vezi definitia »

ARIÁN, -Ă adj. Referitor la arianism. // s.m. și f. Veche denumire dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. [Pron. -ri-an. / < fr. aryen, it. ariano, cf. sanscr. arya – nobil]. Vezi definitia »

AHEEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Ahaia (Peloponez). ◊ (s. n.) vechi dialect vorbit de aheeni. (< fr. achéen) Vezi definitia »