CONTIGÉNT s. n. v. contingent. Vezi definitia »

CORODÁNT, -Ă, corodanți, -te, adj., s. m. (Substanță) care produce corodare, corosiv. – Din fr. corrodant. Vezi definitia »

ECTOBIÓNT s. n. (biol.) organism fixat pe fața exterioară a corpului gazdei. (< fr. ectobionte) Vezi definitia »

REVÉNT s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend. Vezi definitia »

SUCULÉNT, -Ă, suculenți, -te, adj. Cu mult suc, zemos, hrănitor; p. gener. bun, gustos, savuros. ♦ (Substantivat, f. pl.) Nutrețuri provenite din plante cu tuberculi și din rădăcinoase. ♦ Fig. Plin de conținut, de savoare, bogat în idei. – Din fr. succulent, lat. suculentus. Vezi definitia »