ciórnă (ciórne), s. f. – Lucrare scrisă, provizoriu, concept, bruion. Sl. črunŭ „negru”, cf. rus. na čorno „în formă de ciornă” (Cihac, II, 48). – Der. ciorni, vb. (a scrie ciorna); ciornoia, vb. (a face ceva pentru prima oară); ciornaie, s. f. (vită slabă și costelivă); ciornei, s. m. (om negricios, ars de soare). Toți acești der. reproduc fonetismul rus. čornyĭ „negru,” cf. cerni. Vezi definitia »

déșcă s. m. – Veteran, soldat simplu care este înrolat de un timp. Sb. dečko „flăcău” (Tiktin; Candrea; Scriban). Vezi definitia »

ECLÍPSĂ s. f. 1. dispariție parțială sau totală a imaginii unui astru, ca urmare a interpunerii altui astru între acesta și observator, sau a intrării lui în conul de umbră a altui corp ceresc. 2. (mar.) intermitență a luminii unui far sau a unei geamanduri luminoase. ◊ instalație de semnalizare prin becuri electrice așezate pe catargul navelor. 3. (fig.) dispariție sau trecere în umbră temporară a unei persoane, a unui lucru. ◊ întunecare, pierdere temporară a cunoștinței. (< fr. éclipse, lat. eclipsis, gr. ekleipsis) Vezi definitia »

PLIMBĂRÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui plimbare. – Plimbare + suf. -ică. Vezi definitia »

NEIZBẤNDĂ s. f. Eșec, insucces, nereușită. – Ne- + izbândă. Vezi definitia »